Rimelul – O poveste fabuloasă despre acest produs cosmetic iconic

Postarea de astăzi va fi de poveste.

Permiteţi-mi să vă spun o poveste despre cel mai dorit şi cel mai revoluţionar produs cosmetic de înfrumuseţare care, fără îndoială, nu defineşte doar frumuseţea femeii, ci satisface şi vanitatea.

Nu voi uita niciodată momentul când am aplicat pentru prima dată un rimel. Am simţit “puterea”. În principiu, nu era sentimentul în sine, ci mai degrabă convingerea că deţineam, într-adevăr, putere! Încă din acel moment, mi-am ales rimelurile cu foarte multă atenţie şi grijă.

Se pare că istoria rimelului este una interesantă şi lungă, ajungând până în antichitate.

A fost odată ca niciodată, (undeva în jurul anului 4000 Î. Ch.) când femeile au ajuns la concluzia că relaţia bărbat-femeie nu începe cu primul cuvânt spus, ci mai degrabă cu prima privire. Într-adevăr, o privire poate spune muuult mai multe cuvinte şi pariez că ştiţi despre ce vorbesc 😉 Pentru a-şi defini calităţile, femeile egiptene obişnuiau să-şi facă genele mai întunecate cu ajutorul apei, cărbunelui şi… aşteptaţi… aşteptaţi… hmmm… excrementelor de crocodil. Sper că nici un crocodil nu a suferit în procesul de obţinere a acestei substanţe preţioase 😀

Pudra de cărbune amestecată cu apă a dominat machiajul genelor femeilor timp de multe secole. Aceste două ingrediente au constituit, de asemenea, baza conceperii primului rimel oficial de către Eugene Rimmel. Versiunea originală de rimel a fost presată (poate fi comparat cu fardul de ochi, de exemplu) şi era echipat cu un mic burete. Pentru a acoperi genele cu rimel, acesta trebuia amestecat cu apă. Se spune că unele femei nu aveau timp să se „joace” cu această invenţie revoluţionară, creată de Rimmel şi amestecau, pur şi simplu, rimelul cu salivă. De asemenea, Maybelline, o companie cu reputaţie în domeniu, nu a rămas în urmă. Compania cosmetică a creat un produs similar în aproximativ acelaşi timp cu Rimmel. J.T. Williams, ştiind că sora lui, Maybel, era îndrăgostită, o iubire neîmpărtăşită, a dorit să-i aline suferinţa şi a creat un amestec de cărbune şi jeleu de petrol. I-a cerut sorei sale să aplice amestecul la nivelul genelor. Maybel, de asemenea, a simţit puterea şi l-a făcut pe cel de care era îndrăgostită, să se îndrăgostească de ea la rândul său. În curând, Williams a creat o companie cosmetică, combinând aceste două nume: Mabel şi Vaseline.

Din moment ce atât Rimmel, cât şi Maybelline au lansat versiuni presate ale rimelurilor, o altă descoperire trebuie atribuită Helenei Rubinstein care, în 1957, a încapsulat rimelul într-un tub mic, echipat cu o periuţă. Şi astfel a luat sfârşit împroşcarea rimelului 😉 Revlon, de asemenea, a contribuit la descoperirea unei noi abordări a produsului, lansând rimeluri în culori, în anii 60. În era hipioţilor, acest produs a câştigat rapid aprecierea femeilor. Pe de altă parte, rimelul are şi o parte întunecată. În anii 30, în Statele Unite, a existat un rumor, conform căruia au existat femei care au orbit în urma utilizării rimelului Lash Lure. S-a raportat chiar şi un caz fatal. Din fericire, produsul a fost retras rapid şi nu a mai fost reintrodus pe piaţă.

La sfârşitul acestei poveşti, vă voi şoca cu informaţia că fiecare femeie utilizează aproximativ 260 de tuburi de rimel pe tot parcursul vieţii.